Știința din spatele jocului
Joc – nu are valoare de probă· Nu este un dispozitiv medical.
Ce măsurăm, cum calculăm și, mai ales, ce nu putem afla. Regulile de calcul sunt fixe, scrise de oameni și identice pe telefon și în browser.
Ce înseamnă „reacție”
Când suntem surprinși, jenați sau speriați, sistemul nervos simpatic accelerează inima, strânge vasele de sânge din piele și crește transpirația. Aceste schimbări sunt automate și apar la fel de bine la adevăr ca la minciună.
Jocul măsoară cât de mare este schimbarea față de tine însuți în repaus. Nu compară oamenii între ei și nu judecă sinceritatea.
Semnalele folosite
Pulsul și intervalele dintre bătăi (din PPG sau din banda toracică), amplitudinea undei de puls (scade când vasele se strâng), activitatea electrodermală pe Galaxy Watch8 și accelerometrul, pentru a detecta mișcarea.
Pulsul la 1 Hz, singurul disponibil pe multe ceasuri, ratează schimbările rapide. Aplicația spune explicit când lucrează doar cu el.
Nivelul de bază și indicele
Calibrarea durează 60–90 de secunde plus câteva întrebări neutre. Din ferestrele de repaus calculăm media și variația fiecărui semnal.
Pentru fiecare întrebare calculăm scorul z al fiecărui semnal în fereastra de 0–15 secunde după întrebare, le combinăm cu ponderi fixe (EDA de la încheietură contează mai puțin) și transformăm rezultatul într-un indice 0–100. 50 înseamnă tipic pentru tine în repaus; peste 65 e „crescut”, peste 80 „ridicat”.
Testul de informație ascunsă (CIT)
Modul „Ghicește cartea” urmează paradigma lui Lykken: un item-țintă printre 4–6 irelevanți, prezentați amestecat de 3–5 ori, la cel puțin 15 secunde distanță. Comparăm reacția la țintă cu reacțiile la irelevanți ale aceleiași persoane (efect d). Peste 0,3 spunem „reacție mai mare la țintă”, între 0,1 și 0,3 „neconcludent”.
Meta-analizele arată că CIT funcționează mult peste șansă în laborator, dar nu perfect, și mult mai slab în afara laboratorului.
Calitatea semnalului
Fiecare fereastră primește o notă de calitate: mișcarea (abaterea standard a accelerației) și forma undei PPG (indicele de asimetrie Elgendi) pot invalida o fereastră. O fereastră invalidă nu primește indice, ci „neconcludent”, iar jocul propune repetarea întrebării.
Limitări pe care nu le ascundem
Asociația Americană de Psihologie și Consiliul Național de Cercetare al SUA (2003) concluzionează că poligraful nu are o bază științifică solidă pentru detectarea minciunii. Emoția nu este vinovăție.
Senzorii de la încheietură sunt mai zgomotoși decât electrozii de laborator, EDA de la încheietură corelează slab cu cea de pe palmă, iar cafeaua, alcoolul, căldura sau râsul schimbă toate semnalele. De aceea rezultatele sunt un joc și nimic mai mult.
Fără învățare automată în scor
Scorul nu folosește modele antrenate. Inteligența artificială (opțională, cu acord) generează doar întrebări și un rezumat amuzant, primind exclusiv scoruri derivate, fără nume sau semnale brute. Textele generate sunt marcate „generat cu AI”.
Surse
- American Psychological Association (2004). The Truth About Lie Detectors (aka Polygraph Tests).
- National Research Council (2003). The Polygraph and Lie Detection. The National Academies Press.
- Lykken, D. T. (1959). The GSR in the detection of guilt. Journal of Applied Psychology, 43(6), 385–388.
- Meijer, E. H., et al. (2014). Physiological detection of concealed information: A meta-analysis. Psychophysiology.
- Matsuda, I., Nittono, H., & Allen, J. J. B. (2012). The current and future status of the concealed information test. Frontiers in Psychology, 3, 532.
- Elgendi, M. (2016). Optimal signal quality index for photoplethysmogram signals. Bioengineering, 3(4), 21.
- van der Mee, D. J., et al. (2021). Validity of electrodermal activity-based measures of sympathetic nervous system activity from a wrist-worn device. International Journal of Psychophysiology.
- Regulation (EU) 2024/1689 (AI Act), Article 5(1)(f).